Aseară am păşit cu emoţie şcolărească pragul Fundaţiei Calea Victoriei, pentru a participa la primul meu curs acolo. Spun
primul, pentru că mi-au făcut o impresie foarte plăcută şi cred că am să revin şi pentru alte cursuri şi ateliere. Şi spun
al meu curs, pentru că B24Kids, pe care îl păstoresc, este partener al Fundaţiei Calea Victoriei, mai precis al secţiunii pentru copii şi adolescenţi numită Şcoala de Arte şi Maniere, aşa că le-am "trimis" un număr de cursanţi până acum.
Cursul care a început aseară este unul de
Scriere creativă. De ce l-am ales? Din egoism: pentru auto-cunoaştere. Curiozitate, dacă vreţi.
Am scris ceva la viaţa mea, în sensul strict tehnic (sau poate nu numai?) al cuvântului,
scribere: o lucrare de diplomă - pe o temă care a suscitat discuţii aprige şi foieli pe scaun în rândurile bătrâneilor clasicişti ai comisiei din catedra de clasice, pe care mă mândresc că i-am mai audiat la cursuri, pentru că, Dumnezeu să-i ierte, au murit de-atunci aproape toţi: "Limbajul licenţios în Satyricon-ul lui Petronius. O analiză lingvistică"; apoi trei lucrări de master, în trei stiluri diferite: una la studii clasice (tema era ceva pe baza Noului Testament, tot abordare lingvistică), una la Comunicare şi Relaţii Publice (o adaptare după tema lucrării de la Budapesta, şi anume "Limbă de lemn, cultură şi comunicare. Perspectiva socio-lingvistică"), şi una la Central European University ("The Wooden Language in
Scinteia, The Romanian Communist Party Propaganda Daily").
Am mai scris (vreo opt ani) articole, studii şi interviuri la ziarul Bursa, la revistele Bursa IT, eWEEK România, Channel Partner România, materiale destinate presei din perspectiva organizatorului, la conferinţele Agora Technology Conferences, eLiberatica, Open Agile, precum şi comunicate de presă sau conţinut pentru site-ul web pentru diverşi clienţi companii...
Am scris articole în revista online Catchy.ro, review-uri de jucării şi cărţi pentru copii la revista online Diverta.ro, am tradus câteva zeci de cărţi în total pentru câteva edituri cu care am colaborat...
Am mai scris câţiva ani (vreo patru ani, după ce am pierdut primul blog)
Blogonovela aceasta...
Însă tare aş vrea să ştiu şi sper să aflu dacă ştiu, pot şi/sau îmi place să scriu şi altfel:
creativ. Ăsta cred eu că e scopul cursului pentru mine.
Şedinţa de aseară fost cu câteva
exerciţii. La început mi-era teamă să deschid gura, ce naiba, mă gândeam, eu scriu... "în scris", nu "de vorbit". Însă mi-am dat seama că numai reflectând ceea ce ai scris în urechile celor din jur, ca-ntr-o oglindă, scrisul prinde viaţă. Numai citite, cele scrise există. Aşa că iată-mă din nou eleva de şcoală generală care îmi citeam povestirile SF stângace la clubul literar pe care îl înfiinţase profesorul de română în şcoală. Eram cea mai mică de acolo, doar în clasa a V-a (şi un puternic simţ al ridicolului m-a făcut aseară să mă simt ca atunci, la 10 ani, simţeam adică cum mintea şi ideile mi-au rămas la acelaşi nivel de-atunci, cu toate că nu am mai scris SF-uri tot de-atunci).
Relativ la vârsta participanţilor - aseară nu mică mi-a fost mirarea să constat că am şi colegi de curs în clasa a VIII-a, sau în clasa a XI-a (le admir şi le invidiez preocupările, bravo, copii! sper să le văd şi eu pe fetele mele pe la astfel de cursuri, în loc de cluburi, la vârsta voastră!), dar şi doamne venerabile, la vârste mai avansate decât mine.
Primul exerciţiu a fost să scriem ceva, orice ne trece prin minte, vreme de zece minute. Teama mea că am tendinţa să scriu despre mine şi că, vezi Doamne, oare pe cine interesează, mi-a fost un piculeţ risipită atunci când am recunoscut aceeaşi tendinţă la cel puţin jumătate dintre participanţi (în număr total de 15).
Apoi, după ce am citit şi analizat toţi, am avut un exerciţiu de scris o povestioară, pornind de la una din persoanele din sală... Unde au ieşit tot felul de poveşti, mai bune sau mai puţin bune.
Una peste alta şi ca să n-o mai lungesc, cred că genul de scris în primul rând, cu subiect dinainte stabilit, cu temă şi calculat, scris şi şters, analizat, căutate sinonimele, revenit la el etc. - mi se potriveşte mai bine decât scrisul instantaneu, cu pixul pe hârtie, pe teme "creative", din imaginaţia de moment.
Câteva dintre
ideile de bază cu care am rămas după curs:
-
scrierea creativă este o formă de creativitate. Poate atinge statutul de artă, dar asta depinde de "creator"
-
scrierea creativă este un exerciţiu terapeutic (aici cred că mă identific, scrisul mă face să mă simt bine, îmi ordonează gândurile şi un pic şi viaţa) - deci ajută la descoperirea de sine
- pentru
ficţionalizare există câteva reguli (pe care le vom învăţa în şedinţele următoare)
- cică e la modă să scrii texte în care nu se întâmplă numic. Aşa-numitul
scris minimalist
- scrierea este despre
poveşti. cum apar poveştile şi mai ales, de ce scriu acea poveste? ce vreau să spun? (Mario Barangea, cel care ţine cursul, ne-a îndemnat chiar să încercăm să decodificăm motivele pentru care vrem să scriem)
- nu-ţi fie teamă să inventezi.
inventează! (aş vedea asta tot ca pe o extindere a lui Open Your Mind)
Şi abia aştept cursul din această seară. Vă mai ţin la curent! :)
L.E.: Căutând ilustraţii pentru articolul de mai sus, am dat de
un articol care aminteşte despre o vorbă a lui Confucius de care uitasem: "Choose a job you love, and you will never have to work a day in your life." Articolul tratează despre meseria de scriitor... E interesant.
