MaiMultVerde are magazin MaiOnline

Asociaţia MaiMultVerde a lansat, în ianuarie 2013, magazinul online ca o iniţiativă antreprenorială ce-şi propune să adune fonduri pentru acţiunile de împădurire ale organizaţiei.

Pe www.shop.maimultverde.ro pot fi găsite atât produse promoţionale ale organizaţiei (tricouri, sacoşe, calendare), cât şi produse oferite de parteneri: cosmetice organice, jucării, hăinuţe şi produse de îngrijire pentru bebeluşi, îmbrăcăminte din bumbac organic şi alte materiale naturale, produse hand made, produse de curăţenie etc. 

Partenerii magazinului sunt: Organic by Bedroom, Coşul cu jucării, MioBio şi Pifou, antrenorul Valentin Vasile, Chemical Kemy şi Ramona August, voluntare ale organizaţiei, care au acceptat să doneze între 10 şi 35% din valoarea produselor vândute Asociaţiei MaiMultVerde.

Potrivit comunicatului transmis de Asociaţia MaiMultVerde, ideea magazinului online a apărut ca urmare a solicitărilor susţinătorilor care îşi doreau produse personalizate, din materiale prietenoase cu mediul, iar prin achiziţia lor să sprijine proiectele desfăşurate de organizaţie. Produsele puse în vânzare în magazinul online  sunt de două tipuri: produse promoţionale ale organizaţiei, create special pentru susţinători, şi produse oferite de parteneri care donează între 10 şi 35% din valoarea produsului. Fondurile adunate din vânzarea produselor în magazinul online sunt direcţionate spre acţiunile de împădurire desfăşurate de Asociaţia MaiMultVerde.

Astfel, primele produse puse în vânzare au fost tricouri din bumbac organic, tricouri personalizate cu mesajul ”Keep calm and plant trees”, cu MaiMultVerde sau Cicloteque, sacoşe de bumbac, brăţări cu charm, felicitări din hârtie reciclată şi calendarepentru 2013. Aceste produse sunt realizate în serie mică, astfel încât consumul de resurse să fie cât mai redus şi să nu rămână stocuri de produse nefolosite. Brăţările sunt realizate cu ajutorul voluntarilor MaiMultVerde: un şnur de culoare verde, roşu sau negru, pe care au fost legate charm-uri sau pandantive din metal în formă de frunze, copăcei, flori sau biciclete. Fiecare brăţară vândută înseamnă un copăcel plantat într-o viitoare pădure, astfel că, pe lângă obiectul în sine, persoana care a achiziţionat brăţara, face şi o faptă bună.

Următorul pas a fost cooptarea unor parteneri ale căror produse respectă valorile MaiMultVerde de sustenabilitate: să fie realizate din materiale naturale sau ingrediente organice, de preferat, produse în România, în serie mică sau manual. Organic by Bedroom produce îmbrăcăminte pentru femei şi bărbaţi din bumbac organic, lână şi in doar la comandă. MioBio este distribuitor de cosmetice bio şi prezent în magazinul MaiMultVerde cu brand-urile Weleda / Weleda Baby şi Rampal Latour. Pifou este primul producător de hăinuţe din bumbac organic pentru bebeluşi din România. Coşul de jucării oferă jucării şi piese de îmbrăcăminte pentru bebeluşi din materiale naturale. Iar voluntarele MaiMultVerde, Ramona August şi Chemical Kemy realizează piese de îmbrăcăminte confecţionate din materiale reciclate şi cutii de lemn pictate manual. Antrenorul şi nutriţionistul Valentin Vasile susţine stilul de viaţă sănătos prin punerea în vânzare a cărţii ”Stil de viaţă, nu dietă!” în acest magazin online. Fiecare dintre aceşti parteneri a primit cu bucurie oferta de a se asocia cu magazinul MaiMultVerde şi de a susţine proiectele de împădurire prin donarea unor procente din valoarea produsului.

Produsele care se găsesc în magazinul online MaiMultVerde se adresează tuturor categoriilor de vârstă, atât femeilor, cât şi bărbaţilor, dar şi viitoarelor mămici şi copiilor de vârste foarte mici. Materialele din care sunt realizate hainele sunt prietenoase cu mediul: bumbac organic, in, lână, unele chiar refolosite. Produsele cosmetice şi cele de curăţenie sunt biodegradabile, netestate pe animale, fără parabeni, conservanţi sau derivaţi din petrol, iar ingredientele lor sunt organice. Toate produsele pot fi achiziţioante de pe http://shop.maimultverde.ro/, iar livrarea lor în Bucureşti se face prin Tribul (www.tribul.eu), serviciul de curierat pe bicicletă.

Diversitatea produselor din magazinul online MaiMultVerde şi accentul pus pe sustenabilitate, de la selecţia produselor eco-friendly la livrarea lor şi destinaţia fondurilor adunate, fac ca această iniţiativă antreprenorială a Asociaţiei MaiMultVerde să fie unică în peisajul non-profit din România.

Skirt Bike: Să pedalăm frumos

Standul Skirt Bike de la Bike Fest toamna 2012

 La ediţia de toamnă anul ăsta m-am numărat şi eu printre multele bicicliste de Skirt Bike. Multe multe, eu am avut numărul 186 "pe tricou", dar am văzut şi fete cu numere peste 200. Deci, logica mea zice că au fost peste 200 de participante.

Ştiam de mult de la Oana de evenimentul pe care îl organizează împreună cu Andreea şi alţi inimoşi, dar până acum nu am reuşit să ajung. Nici nu aveam bicicletă şi mi se părea complicat să împrumut sau să închiriez.
Acum mi-am luat şi bicicletă, e şi frumoasă, e şi cochetă - şi nu ştiu cum se face că ne urmăreşte Ungaria asta, dom'le, peste tot! Şi bicicleta e tot ungurească, după cum se poate citi şi pe inscripţiile pe care le-am pozat pe ea.

Dar să revenim la Skirt Bike. Deci, pe lângă că aveam acum şi bicicletă, am mai aflat şi că în week-end este permis accesul la metrou cu bicicleta, deci puteam ajunge mai uşor de aici, "de la ţară", de la capătul metroului Republica, până la Izvor, locul de pornire în traseu. Aşa că am purces.

Ei, dacă mă veţi vedea prin pozele făcute de muuuulţii băieţi care alergau sau pedalau pe lângă noi, să ştiţi că este o pură întâmplare. Nu, nu eu eram vizată în acea poză, apar şi eu acolo, la "în alte roluri", sau "backing vocals". Probabil m-ar fi prins mai mult în poze dacă şi-ar fi propus să exemplifice că "uite, se poate şi la bătrâneţe cu bicicleta", sau că "unele fete nu au fost aşa de elegante cum trebuia" (paranteză - da, mi-am lăsat tocurile şi fardurile acasă aşa cum fac tot timpul, adică, dacă nu port tocuri "on a regular basis", de ce mi le-aş fi pus pe bicicletă?).

Voiala, de par-examplă, o poză cu mine pedalând. Credit foto: Bogdan Tudor.

Dar o să mai găsiţi pe net poze cu jupâniţe frumuşele, elegante, poze cu tocuri, farduri, gene, decolteuri, biciclete aranjate cu floricele, ursuleţi şi abţipilduri cu cireşe sau fluturaşi... - după cum se vede şi în pozele mele, în ilustraţiile de mai jos (credit foto: @AncaIlie)

Inainte de pornire

Toculete

Un alt fel de ... mobile

Cirese pe bicicleta

Pegas reloaded

View peste Dâmboviţa

Tri-cicletă

Una peste alta, Oana şi Andreea au făcut treabă bună, tot mai multă lume conştientizează avantajele mersului pe două roţi. Data viitoare aş vrea să le iau şi pe copile, să pedaleze şi ele.

Oana de la organizare a pedalat graviduţă în 7 luni. 

Bicicleta Andreei, cea mai colorată şi înflorită.

Vremea cositului la români

Un film alb-negru, sau poate şi verde, sepie-verzuie, foarte vizual şi auditiv, poate şi olfactiv, o tehnică de filmare cu încetinitorul: Coasa care retează iarba… Mirosul înnebunitor, unic, de nedescris al ierbii cosite… Zgomotul pietrei scoase din teaca încinsă la brâu, şi apoi piatra frecată pe tăişul coasei, ridicată cu lama în sus… Din nou hârş… hârş… fără grabă, de la dreapta spre stânga, coasa prin iarbă descrie un arc de cerc de un verde mai deschis.

Eu, copil, admirându-l de la umbră pe tataia în timp ce face această treabă anevoiasă, destinată doar bărbaţilor adevăraţi. El, un tataie înalt, foarte înalt şi suplu, cu părul alb, de când l-am cunoscut deja avea tot părul alb, îmbrăcat în pantaloni şi cămaşă cu mânecă lungă cu mânecile puţin suflecate, lăsând să se vadă pielea bătută de soare şi vânt, de o culoare care aduce cu cireşele negre.

Localizarea în timp: anii 80.

Anii 2011: zgomot de moto-cositoare şi trimmere şi miros de benzină arsă. Bărbaţi şi femei încinşi cu curelele maşinilor de tuns iarba mobile, prin curţi sau pe marginea drumului, răspândind iz de civilizaţie.

Nici nu ştiu dacă să mă bucur că se motorizează, sau să mă întristez la gândul practicilor tot mai mult uitate…

Citiţi şi www.Blogonovela.ro

Biodiversitatea s-a născut la sat

Au început reducerile de iarnă. Şi dacă tot mergeţi în Mall, luaţi şi copiii cu voi şi lăsaţi-i în sat. Satul Biodiversităţii.

„Satul biodiversităţii” se desfăşoară luna aceasta la Băneasa Shopping City din Bucureşti. Evenimentul reprezintă o expoziţie mobilă, compusă dintr-un cub cu elementele vizuale ale campaniei, un kiosk cu panouri informative şi o zonă pentru activităţi. Astfel, copiii pot desfăşura activităţi cum ar fi:

-         Colorăm şi învăţăm despre biodiversitate! – copii colorează planşe pe tematica anunţată, în timp ce realizatorii campaniei le prezintă pe înţelesul lor lucruri ce ţin de micro şi macrocosmosul ce ne înconjoară.

-         Plantăm seminţe de salate/plante aromatice pentru gradina eco de acasă – copiii învaţă să planteze seminţe şi le sunt prezentate avantajele pentru sănătate de a avea o grădină eco acasă.

-         Ce stii despre biodiversitate? – copiii primesc şi rezolvă teste grilă referitoare la informaţiile de pe panouri.

-         “Biodiversifica-ma!” – o aplicaţie pe calculator permite realizarea unei bio-fotografii a copilului (fotografia sa, cu elemente naturale în design, de exemplu, păr din frunze sau faţa din coajă de copac)

Evenimentul este cel de-al patrulea dintr-o serie în care au mai avut loc expoziţii similare în Parcul Al. I. Cuza din Bucureşti (în luna mai, 2010), în Piaţa Sfatului din Braşov (iulie-august 2010), pe faleza Constanţa (august-septembrie 2010).

Contextul în care se desfăşoară aceste evenimente este dat de faptul că anul 2010 a fost declarat de către Naţiunile Unite “Anul Internaţional al Biodiversităţii”, având în vedere rata alarmantă de deteriorare şi pierdere a biodiversităţii, precum şi efectele dăunătoare ale activităţii umane asupra ecosistemelor.

Comisia Europeană (DG Mediu) a lansat, în luna aprilie 2010, o campanie de informare pe tema biodiversităţii în 6 State Membre (Romania, Bulgaria, Italia, Spania, Polonia şi Olanda). Iniţiativa Comisiei are la bază un recent studiu Eurobarometru, care arată că o mare parte din cetăţenii acestor ţări nu înţeleg semnificaţia termenului biodiversitate şi cred că nu sunt bine informaţi în ceea ce priveşte pierderea ei.

Meniu pescăresc de Deltă, versiunea 2010

Din meniul de restanţe, vara 2010, azi "Români, amintiţi-vă de Sfântu Gheorghe"

Ingrediente: caniculă de cuptor (sfârşit de iulie cu început de august), umiditate masivă (după 2 ore de uscat prosoapele pe sârmă puteai să le şi storci), ţânţari autohton de agresivi, apus de soare peste trocarici, joacă de copii în valuri, nuferi galbeni, cosaşi, broscuţe, pui de rândunele gureşe... şi mai ales peşte, peşte, peşte!

Mod de preparare: adulţii se perpelesc în căldură, se îndoapă cu bucatele de peşte şi se stropesc din belşug cu bere sau vin, după chef, chiar şi amestecate, reci să fie. Copiii se domolesc de febra insolată. Şi după o săptămână sfântgheorgheană, se renunţă cu greu la kilogramele obţinute din (precum ilustrează imaginile următoare): scordelea, sărmăluţe cu peşte, varză cu peşte, ciorbă de peşte cu rasol de crap, peşte prăjit, copt, fript, storgeac... şi tot felul de legume / de nu le mai ştiu pe... solzi.

LE: Blogspot e de vină că am ras pozele: cică nu mai e spaţiu pentru poze la posturile noi! Sau... hmm... oare nu cumva eu sunt de vină că nu le-am micşorat?! Difficult question! :)

Ce căuta frigiderul în copac?

Din ciclul "Ce mi-a făcut mie România s-o urăsc?", sau "Misiune imposibilă: Cum scoţi ecologişti din nişte neamuri-proaste", prezentăm azi imagini din copacii de la geamul apartamentului meu.



Prima imagine: cutie de Zuzu aruncată pe geam de consumator şi înfixată în copacul care se afla în drum. Imagine intitulată "Frigiderul din copac". Sau "Eşti Zuzu? De coş de gunoi n-ai auzit?" - chiar şi gunoi neselectiv, la grămadă, dar o grămadă de la ghenă, nu din copac!



A doua imagine: zdreanţă considerată nefolositoare şi aruncată pe geam de fostul utilizator - presupun că acelaşi cu cel de mai sus, vreau să cred (sunt idealistă, nu?) că deţinem doar un singur asemenea element în bloc. Imagine intitulată: "Şifonierul din copac". Sau "Încă una şi-s gol puşcă".

Şi-atunci mă întreb, cum pot fi educate elementele astea? Cum le poţi explica de deşeuri selective când ei nu au un elementar coş de gunoi în casă? Sau un elementar bun simţ?

Iar în spiritul crăciunului, să vedem câţi brazi vor ateriza direct de pe geamuri în grădina din spatele blocului!

Later edit: imaginile prezentate sunt doar de azi, dar pe parcursul celor cinci ani de când locuiesc aici au mai zburat prin faţa geamului şi s-au fixat sau nu în copaci, după cum funcţiona gravitaţia, următoarele:
- mâncare pentru pisici, multă, multă mâncare pentru pisici şi câini, care odată ajunsă la nasul lor, devine ne-mâncabilă (se împrăştie în patru zări, de exemplu), dar se şi împute (şi la etajul 1, vara, chiar se simte, credeţi-mă!)
- un preş
- cârpe şi zdrenţe de diverse provenienţe (la geamul camerei copiilor mei a stat o izmană şi-un sutien până a venit toamna şi au căzut odată cu frunzele! le-o fi aruncat un soţ înşelat, nervos că şi-a prins nevasta cu amantul, nu ştiu. să zic merci că nu i-a aruncat pe ei pe geam, nu?)
- pachete goale de ţigări (Pall Mall mentolat, cel mai des, aveţi vreun profil de utilizator?)
- o cutie de medicamente (am studiat chiar la ce boală sunt folosite respective, crezând că astfel îl prind pe aruncător, dar n-am avut destul har de detectiv)

...şi nu le mai ţin minte câte altele!

Prietenii naturii

De ceva vreme - nu multă vreme, recunosc - am început să duc şi eu pet-urile şi hârtia la tomberoanele acelea speciale pentru recuperare selectivă. Doar atât strâng separat - peturi şi alte ambalaje de plastic, pe de o parte, şi hârtie de la ambalaje, cutii de carton sau reclame din cutia de scrisori, pe de altă parte. Mai rar am şi câte o sticlă, pe care o duc tot acolo.

Cineva mi-a spus că a văzut într-o zi cum se ridicau cele trei recipiente mari, iar conţinutul lor era vărsat, pe rând, prin fundul recipientelor, într-o aceeaşi remorcă mare a unui camion, deci cum ar veni, la un loc. Recuperare selectivă la grămadă.

Altcineva mi-a spus că ştie că sunt ridicate "selectiv", dar la destinaţie se întâmplă acelaşi lucru, conţinutul este pus laolaltă, pentru că, chipurile, n-ar deţine şi tehnologia cu care să facă să continue procesul celor 3 R (Recuperare, Recondiţionare, Refolosire, dacă vă mai amintiţi din epoca de piatră).

Şi alte voci am mai auzit că s-ar face operaţiunea de recuperare de la populaţie doar ca să bifeze şi acest "deziderat de partid", ca să educe, cum ar veni oamenii cu principiul. Dar că mai departe nu se întâmăplă nimic "green".

Eu una, nu prea aş vrea să dau crezare vorbelor astea pe la colţuri. Dar cred că şi dacă se reuşeşte doar acest lucru - educarea populaţiei să se ducă cu sticla goală de la suc la centrul de colectare - şi tot e o luptă câştigată! Nu şi războiul, e adevărat.

Voi ce credeţi, peturile ajung tot combustibil poluant sau sunt recuperate, recondiţionate, refolosite?