Ziua a treia: vineri, 26 martie 2010
Optimismul parcă mai scade din intensitate, odată cu ridicarea mercurului în termometru (metaforic vorbind, căci cine mai foloseşte termometru cu mercur în ziua de azi?).
(Poate sunt mai puţin optimistă şi pentru că am acumulat ceva oboseală, dar nu despre mine e vorba aici, nu?)
Erupţia devine mai iritantă, bubele mai multe şi încep s-o mănânce. Îmi petrec ziua urmărind-o să nu le scarpine. Şi culmea! Cele mai urâte sunt în zona feţei, a gâtului şi a frunţii. Şi am epuizat argumentele! Nu vreau să se ascundă de mine ca să le scarpine fără s-o văd, ci să înţeleagă că dacă le rupe, se va face urâtă "ca Baba Cloanţa", cum zice ea.
Abia pe seară îi dau ceva de febră pentru ca pe parcursul zilei să las febra (nu mare oricum) să lupte cu balaurul, şi totuşi să nu se culce seara cu febră. Azi face şi baie - încercăm să împiedicăm infectarea bubiţelor cu jeg. Dar separat, azi nu se joacă cu sora ei la baie. Amândouă sunt triste, baia n-are niciun farmec fără să scoată jumătate din apă pe podeaua de la baie în timpul jocului de-a clăbucii.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
-
În vacanţa de după vacanţă am fost la munte. La munte era zăpadă. Multă şi frumoasă zăpadă. La munte se schiază. Roxana a făcut cunoştinţă c... -
Fără să intru acum în polemici privind asigurările sociale şi şansele pe care le au mamele sau taţii în România, am căutat şi am tradus pent...
Sanatate multa si sa se faca bine printesa cat mai repede. Cred ca e cumplit sa te manance bubele alea si sa nu te poti scarpina. Poate cea mica scapa de cosmar.
ReplyDelete