Am înţeles pe pielea mea ce înseamnă aceea "tusea şi junghiul".
Tusea care mă zguduie nu mă lasă să mă odihnesc la orizontală.
Junghiul din spate nu mă lasă să stau în picioare.
Din această dilemă nu pot ieşi.
Vestea bună e că Ilinca e bine, azi a mers la grădiniţă după săptămâna de convalescenţă acasă. Amândouă tuşesc uşor, dar înţeleg că e o tuse trenantă după viroză. O viroză care a pus la pământ pe mulţi dintre colegii de grădiniţă ai fetelor. Spre exemplu, la grupa mică marţi, pe 1 martie, erau 5 copii prezenţi din cei 22 înscrişi.
Unde eşti tu, primăvară, cu sănătatea ta cu tot?
Fost blog de familie, acum loc de scris de toate și nimic anume
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Ce spectacole am văzut în prima jumătate din 2025 și cum mi s-au părut
Ce spectacole am văzut în perioada ianuarie - iunie 2025: (articol în draft, mai am de scris/completat/editat la el) 1. „Mary Stuart” adapta...
-
În vacanţa de după vacanţă am fost la munte. La munte era zăpadă. Multă şi frumoasă zăpadă. La munte se schiază. Roxana a făcut cunoştinţă c...
-
Fără să intru acum în polemici privind asigurările sociale şi şansele pe care le au mamele sau taţii în România, am căutat şi am tradus pent...

No comments:
Post a Comment