La Bookfest 2015

După lupte seculare care au durat... nici nu mai ştiu câţi ani, am ajuns şi eu în sfârşit la Bookfest!

Ultima oară când am fost la un Târg de carte cred că era tot Bookfest, pentru că îmi amintesc să s-a nimerit şi ziua de 1 iunie printre zilele de târg şi eram cu fetele prin târg şi le-am luat multe cărţi pentru copii şi au primit baloane... şi veneam direct de la grădiniţă, sau poate grădiniţă şi şcoală, iar Roxana e acum în clasa a treia... Deci, în fine, aţi înţeles ideea: n-am mai fost de mult! :)))

Ieri am plecat aşa, oarecum impulsiv într-acolo. Am aflat că seara urma să se lanseze la Editura Herald cartea Alethei Solter tradusă de mine și mi s-a creat un complex de împrejurări care mi-a permis să fug în târg. Cu toată durerea mea de spate care nu mă lasă deloc în pace de câteva zile, de la weekendul cu castele, turnuri şi cetăţi - despre care nici nu am apucat să vă povestesc, dar nu stric acum surpriza, că e mult de povestit!

Târgul de carte, deşi nevăzut de mult, arată... cumva la fel şi totuşi altfel. Am avut oarecum surpriza să constat că editurile mari şi-au menţinut standurile în aceleaşi locuri. Mie personal mi se pare mai mic decât în alţi ani, nu am citit cifre oficiale, câţi expozanţi, câte lansări de carte, dar ca întindere cel puţin mi s-a părut că e mai mic anul acesta.

Însă sunt și ceva edituri noi, ceva "happeninguri", standuri frumoase, cărți în ediții deosebite, împletire de carte cu dichisuri - ceaiuri, cafele la nisip, bere Staropramen (Cehia e țara invitată anul acesta), materiale naturale, așezări ingenioase... ca în fotografiile nu prea reușite pe care le-am făcut (doar cu telefonul, din păcate).

standul Staropramen

La Editura Herald, în colecția de Parentaj, a avut loc aseară o triplă lansare:

- "O viaţă fără droguri" de Aletha Solter (căreia, cum spuneam, îi semnez traducerea)
- "Educaţie fără constrângeri" de Michael Thompson

- "Creştem împreună" de Naomi Aldort

La lansare a participat şi m-am bucurat să o reîntâlnesc pe draga de Otilia Mantelers, în calitate de coordonator al colecţiei de Parentaj. M-am bucurat să le cunosc pe Ioana Socolescu, redactor al editurii Herald, şi Tatiana Vatamaniuc psiholog şi autoare a cărţii "Trandafirul micului prinţ", şi având acum în pregătire lucrarea "Părintele conştient" la Editura Herald.

Am început aseară, odată ce am ajuns acasă, să şi citesc lucrarea lui Naomi Aldort, "Creştem împreună". Începutul pare promiţător. Urmează Thompson şi restul braţului de cărţi achiziţionate de la Herald, dar şi de la alte edituri de prin târg.

Doar bugetul destul de limitat, şi mai ales, durerea de spate (cărţile sunt grele, nu? dar la propriu, de data asta!) m-au făcut să limitez la 10 titlurile achiziţionate! :)

În zilele (săptămânile) următoare voi scrie aici despre cărţi, pe măsură ce le citesc.

de la stânga la dreapta: Tatiana Vatamaniuc, Otilia Mantelers şi Ioana Socolescu

Premieră cu Zâna Măseluţă la Momolino

Of, aş vrea să nu fiu cârcotaşă şi să scriu numai de bine despre spectacolul acesta, la care am asistat duminică 15 martie, la Avanpremieră! Dar ce să fac, nu pot să ignor ce văd.

Cu ce să încep? Cu spectacolul propriu-zis - deci cu vorbele bune, sau cu lucrurile "peri-spectacol" - deci cu vorbele bune şi cele mai puţin bune?

Hai să încep cu spectacolul şi continui cu restul - ca să nu ziceţi că spectacolul este doar o concesie la tot restul.

Foarte bun! Mira şi echipa Momolino, cu Răbdărică şi Mofturică în misiune cu Zâna Măseluţă v-aţi atins scopul: un text care spune ceva bun şi educativ, un scenariu care atinge teme cu care toţi părinţii se întâlnesc. Vedem aici atât copii care nu vor să le cadă dinţii, deci să îi dea Zânei Măseluţă, cât şi copii care vor să îi dea pe toţi deodată, ca să ajungă adulţi mai repede. Cumva, acestea ar fi cele două extreme ale "problematicii dinţişorilor de lapte".

Ca părinte de copii aflaţi în plin proces de schimbat dinţi şi măsele de lapte, tema piesei mi s-a părut foarte bine aleasă. Chiar dacă odată cu schimbarea măselelor, fiica mea cea mare schimbă şi sistemul de credinţe în Zâna Măseluţă din reală în ireală. Cea mică însă aşteaptă cu nerăbdare să mai strângă nişte bănuţi de la Zână. Mi-a şi spus, de altfel, că ce bine că îi aduce Zâna Măseluţă, că poate să îi lase apoi Iepuraşului de Paşte bănuţii primiţi, ca să îl ajute să cumpere el acel Lego Friends pe care îşi doreşte să îl primească şi astfel să nu mai dăm noi, părinţii, banii!

Duminică la avanpremieră sala aceea micuţă de la Clubul Ţăranului era plină ochi! De mult nu am mai fost la o piesă pentru copii cu sala atât de plină! N-aveai loc să arunci un ac, literalmente! Nu ştiam cum şi unde să stau, pentru a nu obstrucţiona vederea vreunui copilaş care s-ar fi aflat cumva în spatele meu.

Dar, să mă ierte Dumnezeu!, de ce ai veni la o piesă despre Zâna Măseluţă - deci, acea Zână care ia dinţii de lapte ai copiilor, deci o piesă pentru copii de circa 6-8 ani, cu copii care nu pronunţă încă bine cuvintele precum "Mami, fac pipi", sau "Hai, mami, să ieşim de aici, că nu e de mine", şi în schimb plâng şi ţipă pe scaune? Eu pot să înţeleg mamele care au 2 copii, unul de vârsta potrivită pentru piesă şi altul mititel, şi nu au unde să îl lase pe cel mic. Dar am văzut aici mame care au venit cu un singur copil, şi anume cel bebeluş aproape ne-mergător în picioare! Mamelor, nu pleacă teatrele nicăieri, vor mai fi piese şi când cei mici vor mai creşte, lăsaţi-i acum pe cei mai măricei să se bucure de spectacol, nu să se plângă că nu aud replicile de plânsul unui bebeluş din spate!

Şi cred că şi de data asta, Roxana era cel mai mare spectator copil din sală. Dar m-am bucurat că i-a plăcut spectacolul, nu s-a plictisit.

Mulţumim, Mira şi Momolino, pentru invitaţie!

Detalii despre spectacol puteţi găsi pe B24Kids aici.