Acasă la Moş Crăciun

Trecem printr-o perioadă aglomerată, dar cu lucruri frumoase - concurs de înot, serbări la engleză, recital la pian şi chitară, petreceri de zile de naştere... you name it!

Printre toate astea, am reuşit sâmbătă să ajungem în Regatul lui Moş Crăciun, adică recent deschisul Santa Claus Kingdom, la adresa din şos. Pipera nr. 59. Detalii aici: www.santaclauskingdom.ro.

Gata, acum că v-am dat informaţiile legate de locaţie, pot să vă spun şi nişte poveşti ilustrate.

Santa Claus Kingdom e aşa... un fel de regat al locurilor de joacă pentru copii. Dacă ajungi (ca noi) destul de devreme încât să fie mai liber, poţi să te bucuri de:
- pârtie de schi artificială - scurtă, dar numai bună pentru începători
- patinoar- micuţ, dar suficient
- tubing - pista de tubing mi s-a părut suficient de lungă, plus că la întoarcere trebuie să cari în sus colacul ăla de cauciuc după tine
- pistă de maşinuţe sau nu ştiu exact cum se numesc, sunt de fapt un fel de biciclete pe 4 roţi, pentru că se acţionează prin pedale - mai mari sau mai mici, după dimensiunea copilului
- căţărare pe perete pentru copiii mai mari
- carusel cu cai şi trăsurică
- trenuleţ pentru copiii mai mici
- o versiune mai light dar foarte amuzantă a jocului pe care l-am văzut la TV cu numele "Spărgătorii de râs"
- magie pe scenă cu un magician
- labirint şi tobogane gonflabile de tot felul
şi chiar Moş Crăciun în persoană, pentru luat în braţe copiii şi pozat cu ei!

Toate echipamentele sunt asigurate de organizatori, schiuri, clăpari, patine etc.
La un moment dat însă, s-a aglomerat atât de tare, încât deja au început să se lovească unii pe alţii - involuntar, din cauza aglomeraţiei. Aşa că a fost momentul să plecăm. Când ne-am uitat la ceas, am văzut că deja trecuseră vreo 2-3 ore!!

Ce să vă mai spunem? Preţurile sunt mai mari în week-end decât în timpul săptămânii, şi oricum, nu am înţeles de ce trebuie să plătească şi adulţii. Există mâncare şi apă la faţa locului, dar nu mare lucru şi la preţuri mari, aşa că mai bine vă luaţi un sandvici şi apă la voi când mergeţi.

Dacă putea să fie un astfel de loc de joacă mai frumos de-atât? Probabil. Dar e un început. Eu, una, visam de mult să schiez în Bucureşti - şi nu cu maşina pe stradă, ci cu schiurile pe o pârtie. Aceasta nu e e exact ce mi-am imaginat, dar e ceva totuşi.

Vă las cu nişte poze de sâmbătă. În care Ilinca apare mai puţin dintr-o pură întâmplare. Deşi era în rochie, s-a dat şi ea inclusiv pe schiuri!

 

copyright: @AncaIlie - Blogonovela

Dileme crăciunistice

De câteva zile mă căznesc să explic copilului (ăl mare) ceea ce nici mie nu mi-e prea clar, stau călare pe site-uri de review-uri şi cercetez magazinele, gândurile, cunoştinţele şi sufletele, online şi offline. Dar abia când am citit azi-dimineaţă la Ada şi am comentat cu ea şi prietenii ei pe Facebook, am văzut că oamenii sunt diferiţi, copiii sunt diferiţi, dar dilemele sunt comune.

Aşa că am zis, ia să "fur" eu ideea, şi să îmi scriu dilema în jurnalul de FamILIE.

Roxana nu vrea decât un singur lucru de la Moş Crăciun, pentru care, pentru că e scump, îşi înfrânează orice altă dorinţă: vrea un Wii. L-a şi găsit, a venit ieri cu el în braţe să mi-l arate, în timp ce eu mă uitam pe la combine frigorifice la Domo. Acela costa 499 lei. Din care are o parte (probabil jumătate, nu ştiu sigur), primiţi cu nu-mai-ştiu-ce ocazie, cu care vrea "să îl ajute pe Moşu". Sigur, sunt ai ei şi ai Ilincăi, împreună, dar Ilinca are încredere în alegerea surorii mai mari, ca să zic aşa...

Problema mea este: merită? În epoca în care nu mai putem ţine pasul cu tehnologia (apropos - mie mi s-a spus că sunt demodată rău cu sistemul meu de operare XP pe laptopul care uruie ca moara când îl deschid!), un Wii va deveni istorie înainte să-l scoatem din cutie!

Şi dacă îi aduce Moş Crăciun un Wii, înţeleg că îi trebuie şi jocuri pentru el, care costa cam 100 lei bucata. Şi accesorii gen "remote", palete şi alte chestii. Că este cel mai "gesture controlled" joc, se ştie. Când o să aibă timp să se joace cu el? căci nici de altele nu prea are timp... Acum abia dacă adună 2 ore puse cap la cap pe săptămână de desene, tabletă sau alte electronice. Nu că ar fi rău, apucăm să jucăm un Boardgame cel puţin, lucrăm la gherghef, dacă e frumos ieşim în parc... 

Soţul zice să-mi imaginez că îşi doreşte ceva cu totul imposibil de adus, atunci ce aş face? Atunci sigur i-aş zice NU şi i-aş explica frumos că nu se poate. Dar când poţi să faci un efort (mare, dar îl faci), cum e?

Sau, tot pe lista pentru Moş Crăciun iniţial au fost Furby sau o Zână care zboară singură, preţurile fiind de circa 300 şi circa 200. La astea am găsit argumentul că am depăşit vârsta şi altele asemănătoare şi au înţeles.

Parcă văd că dacă îi aduce Moşu' Wii, se va juca puţin cu el şi apoi va zăcea încă o cutie inutilă prin casă. (şi mi-e ciudă că aş putea face altceva mai util cu banii ăia, care nu ne dau afară din casă) Dacă nu îi aduce, o să mă simt vinovată că nu i-am îndeplinit dorinţa. Dacă o conving să-şi dorească altceva, nu va ajunge frustrată?

Din aceste dileme nu putem ieşi. Help, help, heeeelp! 

Voi cum faceţi cu copii de 8 ani (şi 6 cea mică)? Ce le aduce Moş Crăciun? Cum trec ei peste frustrarea de a fi cerut ceva şi a primi altceva?

Crăciun de februarie

Ieri am făcut sarmale şi piftie în familie, exact aşa cum facem de obicei de Crăciun.

Aşa că fetele m-au întrebat când facem bradul, că ele îl aşteaptă pe Moşu' :)

Sorcova vesela - the new milestone

Update la postul de ieri: a ieşit bine vestuţa! E bună pe copil!
OK, e cu mijlocul cam gol, e chiar un ilic, trebuie s-o desfac şi s-o mai lungesc puţin, dacă nu se lungeşte la spălat (se lungeşte la spălat? cine ştie?). Dar în lărgime e bună, e încheiată bine, azi chiar i-a admirat-o doamna la grădiniţă.

Pe principiul "ce pot face două mâini (stângi) dibace", astăzi am de confecţionat o sorcovă pentru serbarea mezinei. Nu-i vorbă, avem una prin casă, din hârtie creponată, dar e tare turtită... Şi iarăşi aş putea să-i cumpăr una nouă copilului, dar ce, o sorcovă n-oi putea şi eu să fac?

Oi putea? Om vedea...

Later edit:

Am reuşit! Ilinca va avea sorcovă hand made, home made! Voila cum:

Mai întâi am desfăcut cu grijă hârtia creponată tuflită şi şifonată de pe sorcova veche - cu grijă, căci eram conştientă că dacă nu voi reuşi, va trebui s-o pun la loc tot pe aceea! Apoi am adus pe lângă mine tot felul de chestii la care m-am putut gândi: beteală, fundiţe de pus în brad, şerveţele colorate, scoci, foarfeci, chiar şi globuri şi carton colorat, alte beţe de lemn pe care le-am găsit prin debara, celofan colorat de învelit florile, rămas de pe la nişte buchete primite demult. Vă imaginaţi cum arată sufrageria. Şi nici nu mi-a plăcut nimic.
Deja socoteam care e cel mai apropiat chioşc de florărese unde sigur a putea găsi o sorcovă.
Apoi am găsit într-un sertar la bucătărie folia de făcut peşte în folie la cuptor, am luat o foaie şi am învelit cu ea beţigaşul. Apoi am tăiat vreo 3 betele de brad bucăţi mai mici - una argintie, una roşie simplă şi alta cu steluţe, pe care le-am strâns ca pe nişte flori şi le-am lipit cu scoci pe băţ. A ieşit ceva ce seamănă cu un brad în miniatură. E de efect, aşa, sclipicioasă cum e. Mă declar mulţumită!

A doua zi de Crăciun şi Moş Tataia

Moşul vroia să vină şi la tataia la serviciu anul ăsta, dar până la urmă a trimis doar cadourile - printre altele nesemnificative pentru fete, şi nişte păpuşele cu haine de schimb pentru Roxi şi o văcuţă de pluş care-i umple patul Ilincăi. Iar Moş Tataia i-a adus în sfârşit Roxanei ce-şi dorise ea de fapt de la moşul, singurul lucru pe care îl tot repeta dacă o întrebai ce vrea să-i aducă moşul: "o păpuşă pe nume Tinkerbell" (care nu prea seamănă cu personajul din desenele animate omonime, dacă mă-ntrebaţi pe mine), iar Ilincăi o altă păpuşă, cu fermoare, nasturi şi capse pe la haine ca să înveţe să le deschidă-închidă - nu a prezentat interes nici cât să o desfacă din ambalaj. De altfel, Ilincăi i-au plăcut toate cadourile... primite de Roxana, ale ei nu. Pe principiul "dacă se joacă sora mea mai mare cu ele înseamnă că e ceva de capul lor, dacă le-am primit eu, înseamnă că sunt de bebe şi nu le vreau".

Ce prinţese mofturoase mai avem şi noi!

A doua zi de Crăciun am fugit din Bucureşti în căutarea unui petic de "zăpadă neatinsă", vorba copiilor. Şi am găsit-o la ţară, la rudele paterne.

A mai trecut un Crăciun!
La anul, dacă nu uit până atunci, am să le iau o singură piesă, un singur lucru pe care şi-l doresc cel mai tare. Şi atât, că oricum restul sunt doar de umplutură :)

Moş Crăciun, runda 5

În vacanţă la bunica. Împreună cu verişorii. La o staţie de tramvai distanţă de casă :)
Fetele au primit albă ca zăpada cu cei şapte piticei, joc Hop şi Buf şi (cam multe) dulciuri.

Moş Crăciun, rundele 3 şi 4

2 în 1, ofertă specială: cadourile de la tati de la serviciu şi cele de la noi - găsite în dimineaţa de Crăciun sub brad. Păpuşa-bebeluş cu multe funcţii zace în leagăn abandonată chiar din acea zi. Mărgelele Ikea şi-au luat formă de căsuţe şi floricele. Marionetele Ikea pentru degete sunt bun tovarăşi în maşină, la drum. Cărţile au fost citite, exerciţiile distractive rezolvate.

A venit Moş Crăciun - runda 2

Şi probabil ultima rundă de moş Crăciun de anul ăsta, în afară de cea de acasă, sub brad, în noaptea de Crăciun. Alte 2 runde pe care le mai aşteptau copiii noştri (la tati la serviciu şi la tataia la serviciu) s-au anulat din cauze naturale (gripa, angajaţi răciţi, zăpadă mare, copii mici) şi moşul a trimis doar cadourile.

Miercuri seara, la locul de joacă unde a mai venit Moş Crăciun şi anii trecuţi, la o fetiţă cuminte, anul ăsta a venit la două fetiţe cuminţi.

Ilinca se afla doar a oară în viaţă la un astfel de loc de joacă, i-a plăcut la nebunie, alerga ca bezmetică de la un "aparat" la altul! Iar când a venit moşul, ea a fost prima-prima care a fugit la el, din toţi copilaşii (dintre care câte unii mai şi plângeau, agăţându-se disperaţi de mami)! Nici nu aşezaseră organizatorii bine scaunul lângă brad, pe care să se aşeze moşul, şi ea s-a dus la moşul s-o ia "baţe". Jur că n-am învăţat-o eu aşa!

Roxana a fost mai rezervată, s-a dus la moşul abia după alţi 2-3 copilaşi şi i-a spus o poezie, apoi l-a lămurit că e şi cântec şi poezie, pentru că i-a spus doar "lyrics"-ul de la un cântec, de fapt.

A venit Moş Crăciun - runda 1

Aseară, la grădiniţă. S-a cam grăbit anul ăsta, ca să le facă loc bugetarilor să-şi ia concediul fără plată impus. Bine că a venit, totuşi! Înseamnă că am fost cuminţi. Şi îl mai aşteptăm în câteva rânduri până la Crăciun...